TLD, Top Level Domain

TLD, Top Level Domain, sau domeniu de nivel superior. Domeniile de nivel superior (TLD) sunt punctele de plecare, începând de la numele unui website.

Domeniile de nivel superior reprezintă partea finală a unui nume de domeniu, denumit și sufix de domeniu, adică partea care se află după punct, final după domeniul rădăcină.

Știind ce este adresa URL și modul în care funcționează procesul de indexare, poate ajuta la organizarea ierarhiei website-ului.

Există două categorii de domenii de nivel superior – generice și specifice fiecărei țări.

Deoarece fiecare dintre ele constă din mai multe părți separate de puncte și scrise în ordine inversă, TLD este o parte finală a numelui website-ului.

De exemplu, www.exemplu.com, TLD este .com (sau .COM, deoarece aceste nume sunt insensibile la litere mari).

Toate domeniile de nivel superior pot fi împărțite în două grupuri – de utilizare generală, sau națională.

Cele mai obișnuite dintre ele sunt domenii de nivel generic, generice și includ astfel de terminații precum .COM, .NET, .ORG etc.

Domeniile de nivel superior (ccTLD), din codul național sau de țară constau din două litere și sunt alocate unei anumite țări sau regiuni (România, Regatul Unit, RU, DE, SUA, etc.).

În mod special, un TLD nu este neapărat destinat câștigului comercial.

Este posibil să se înregistreze pentru diferite comunități, organizații implicate în știință, caritate, sport, medicină, educație. TLD-urile pot fi utile oamenilor uniți pe o bază specifică, cum ar fi cultura sau alte interese.

DNS-ul și structura acestuia

DNS reprezintă sistemul de nume de domeniu, practic un server de nume.

Aceasta este o stocare globală de chei și valori. Serverele din întreaga lume vă pot oferi o valoare cheie, iar dacă nu cunosc o cheie, vor cere ajutor de la un alt server.

De exemplu, atunci când browserul dvs. solicită o valoare pentru o cheie seo.org.ro, acesta primește răspunsul 192.220.113.4.

Asta înseamnă ca la IP-ul respectiv, este hostat website-ul www.exemplu.com. Un server DNS, asociaza numele de domeniu cu o adresă IP fixă sau dinamică.

Principalele părți ale sistemului DNS sunt domeniile împărțite în zone, adică servere și clienți.

Domeniile sunt adrese ale formularului kv.by. Zonele de domenii sunt prin, .com, .org, .net, etc. Adresele IP, la rândul lor, sunt adrese digitale ale formularului 127.0.0.1, care sunt utilizate de diverse protocoale de Internet.

Merită menționat faptul că structura DNS este ierarhică.

Dacă serverul DNS la care este trimisă solicitarea clientului nu are nicio informație despre un domeniu care trebuie căutat, atunci acesta va contacta un server rădăcină, care este mai înalt în ierarhie.

Astfel, lanțul de solicitare al unui client poate ajunge pe acest server, care este autoritar pentru o anumită zonă cu privire la DNS.

Deoarece serverul răspunde din partea de sus în partea de jos a ierarhiei serverului, adresele sunt stocate în memoria cache, astfel încât atunci când faceți o altă solicitare, nu va trebui să contactați serverele care sunt înalte în ierarhie.

Serverele care răspund la cache sunt numite recursive, deoarece primesc adrese recursiv și le stochează pentru clienți.

Unitatea pentru stocarea informațiilor în sistemul DNS este o înregistrare a resurselor care are un nume unic și care este atribuit unui anumit nume.

Serverele de nume de domeniu se numesc DNS. Este un sistem alcătuit dintr-un calculator (server), precum și un software specializat.

Acest server DNS este considerat responsabil pentru o anumită zonă. Există, de asemenea, clienți DNS, care sunt programe proiectate să funcționeze cu DNS.

Cele mai frecvente extensii de domenii

Este demn de menționat faptul că extensia de nume de domeniu poate varia.

Desigur, .com este cel mai comun și care acoperă peste 46,5%, din toate site-urile web.

Cu toate acestea, un număr mare de domenii au terminații precum .org și .net. Pe scurt, câteva nume pe scară largă sunt discutate mai jos.

TLD: Domeniu de nivel superior

TLD înseamnă exact ceea ce poate fi înțeles din numele său. Acesta este situat la cel mai înalt nivel printre alte nume.

Există zeci de TLD-uri disponibile, inclusiv cele pe care ar trebui să le cunoașteți deja .com, .org, .net și .edu.

Administrația numerelor Internet Assigned (IANA), sau Spațiul de Administrare a Adresei de Internet, menține lista oficială a TLD-urilor.

Conform datelor obținute de la această organizație, lista de domenii de nivel superior include, de asemenea, TLD-uri de tip generic și de țară, pe care le vom discutata mai jos.

ccTLD: Coduri de țară, Domenii de nivel superior

ccTLDs utilizează numai două litere și se bazează pe coduri internaționale de țări, cum ar fi .ro, .de, .jp pentru Japonia, etc.

Acestea sunt adesea folosite de companiile care creează site-uri speciale pentru anumite regiuni și pot fi o modalitate excelentă de a semnala utilizatorilor că au ajuns la locul potrivit.

gTLD: Domeniul generic de nivel superior

gTLD-urile sunt în esență TLD-uri care nu se bazează pe codul țării.

Majoritatea TLD-urilor generice sunt concepute pentru un scop specific, cum ar fi .edu, care este destinat instituțiilor de învățământ, militare pentru cele militare sau .gov pentru structurile guvernamentale.

Mai mult, nu este necesar să îndepliniți criterii specifice de înregistrare gTLD, ceea ce înseamnă că .com poate fi folosit nu numai în scopuri comerciale.

În cele din urmă, .net se numără printre denumirile comune.

El a fost inițial dezvoltat pentru furnizorii de servicii de Internet (ISP), dar mai târziu a câștigat popularitate largă. Acum este folosit pentru orice domeniu de activitate.